Clinica Northo

Comentariul autorului

Locuința inițială a fost transformată într-o atrăgătoare clinică stomatologică (prima clinică din România integral digitalizată, dedicată ortodonției), păstrând prin câteva accente spațiale spiritul interbelic al saloanelor existente.
Holul de intrare extrem de restrâns, dotat cu grup sanitar de serviciu, permite accesul în zona recepție (fosta cameră de zi locuinței inițiale) și la nodul vertical de circulație – o scară într-o singură rampă cu terminație balansată, lipită de peretele care împarte volumetria vilei în două jumătăți distincte. Din această recepție și holul secundar adiacent se poate pătrunde în primul cabinet orientat spre stradă, la o zonă de așteptare imaginată ca salon-separeu cu ferestre spre curtea din spate și la un oficiu pentru medici, cu acces pe terasa dinspre grădină. Etajul a implicat transformarea fostelor dormitoare în patru cabinete, deservite de două grupuri sanitare, într-o configurație care respectă de fapt aranjamentul domestic inițial al spațiilor servite și servante.
Atmosfera generală degajată de experiența spațială este aceea a atingerii unui echilibru între opozițiile vizuale și tactile. Spațiul recepției primește cea mai mare atenție în această privință.
Limitele spațiilor sunt atât de bogat modelate cu adâncimi și reliefuri încât nu plictisesc privirea și nici nu o agasează. Arcadele specifice limbajului arhitectural interbelic, care caracterizează deschiderile ușilor interioare (duble sau simple), au facilitat jocul vizual între suprafețe curbe și drepte în toate încăperile. Pupitrul recepției este curb, riflat și albastru-întunecat, marcat de margini în relief aidoma unor cornișe arhitecturale, cu aspect prețios de alamă și dublate de benzi de lumină LED. Peretele zonei de așteptare preia curbarea canapelei, continuând temele geometrice și cromatice ale zonei de recepție. Mozaicul prefabricat, cu plăci montate fără rosturi vizibile, este un alt element esențial care evocă prețiozitatea finisajelor interbelice, la fel ca alama de la corpurile de iluminat circulare. Cel de al treilea element de evocare, este constituit de panourile bej cu riflaj vertical, o trimitere la tencuielile decorative interbelice.

Circularul și rectangularul, luminosul și obscurul, vibrația serială și netezimea planară rămân temele compoziționale atât la spațiile servante, cât și la cabinetele stomatologice. Scara oferă coeziunea vizuală între parter și etaj ca element esențial al parcursului interior, articulând spațiul primirii și reprezentării (recepția) cu spațiile de tratament individual. Suprafețele cu imagini grafice imprimate în declinări particulare apar și la cabinetele de tratament; ele conferă o identitate camerei, păstrând tema generală cromatică și echilibrul vizual între figurativ și abstract.
Calitatea acestui interior constă și în faptul că amintește de valoarea de reprezentare a întregului cartier, de sensul unui loc urban în care modernitatea și micile evadări regional-istorice pot coexista fără să se stânjenească și fără să degradeze în vreun fel experiența locului. Cel mai important lucru însă rămâne modul în care echipa studio3plus a înțeles miza suprafețelor în amenajare care nu devin doar limitele vizuale capabile să evidențieze sau să ascundă structura din spatele lor, ci și întruchipări de sine stătătoare, configurări precise și motivate, fundaluri sau figuri care implică o asumare tactilă a întregii experiențe spațiale.