Goldstein Maicu. Vilele moderne. Constanța. 1931–1940

Comentariul autorului

Cartea “Goldstein Maicu. Vilele moderne. Constanța. 1931–1940” îi are ca autori pe arh. Andreea Cel Mare, arh. Mihaela Criticos, arh. Radu Cornescu, ist. Ciprian Plăiașu. Este un proiect editorial al OAR, finanțat din timbrul de arhitectură și coordonat de arh. Dorothee Hasnaș.


Volumul reprezintă rezultatul colaborării între autori din diverse domenii - arhitectură, istorie și jurnalism - fiecare cu perspectiva sa unică, conturată de formarea profesională respectivă.
Împreună au creat un ghid al Constanței pentru publicul larg, ce aduce în prim-plan o etapă înfloritoare din istoria orașului, prea puțin cunoscută în zilele noastre.


Cartea aduce în atenția specialiștilor și mai ales a publicului larg o decadă din istoria arhitecturii Constanței marcată de activitatea foarte prolifică a unui tânăr arhitect evreu, devenit după război o personalitate importantă a mediului profesional și academic.În același timp, autorii trag un semnal de alarmă asupra stării avansate de degradare și mutilare a imobilelor care au rezistat până astăzi.


Revenit din Italia de la studiile urmate la Școala de Inginerie Civilă de la Roma în 1931, dublu licentiat in arhitectura și inginerie, tânărul arhitect Haim (Harry) Goldstein participă în mai puțin de 10 ani la construcția a peste 100 imobile. Activitatea sa este suspendată în 1941 din cauza originii evreiești. Pleacă la București, unde îl găsim în noua sa viață profesională - cu nume schimbat - în conducerea colectivelor de proiectare pentru Casa Scânteii, Sala Palatului, Teatrul Național. Cu numele de Horia Maicu va deveni arhitect șef al Capitalei și profesor la Institutul de Arhitectură Ion Mincu (azi UAUIM).

Cum arăta peisajul socio-economic al orașului atunci și cine erau comanditarii acestor imobile?
Ce s-a mai păstrat din modernismul constănțean? Ce a supraviețuit brutalelor intervenții contemporane?
Cum se integrează arhitectura acestor imobile în orașul de astăzi?
Ce trebuie să aibă în vedere măsurile de consolidare?

Povestea Constanței de atunci, detalii din peste 60 de imobile și din arhiva cu sute de schițe care a dus la construcția vilelor, peste 300 de fotografii de epocă și de azi. O propunere de tur prin peninsulă. Un ghid de bune practici în mentenanța și renovarea imobilelor moderniste. Indexul vilelor. Toate acestea se găsesc în paginile cărții.

Cartea răspunde acestor întrebări născute firesc, odată cu descoperirea colecției de arhivă într-o pubelă de pe strada Batiștei în 2014 si se prezinta ca un ghid pentru un day trip la Constanța: pe drum în tren poți citi prima parte, contextul, apoi face singur turul – supracoperta include harta peninsulei și arată principalele imobile Goldstein. Iar la întors poți citi mai pe larg despre case și detaliile lor.


Lansarea a avut loc în 23 martie la sediul Filialei Teritoriale București a O.A.R. din str. Sfântul Constantin nr. 32, sector 1.
După intrarea în librării, tirajul de 700 de exemplare s-a epuizat în timp record și publicul cere reeditarea de urgență a volumului, ajuns la preț de speculă pe site-uri online. Reeditarea volumului “Goldstein Maicu. Vilele moderne. Constanța. 1931–1940” este un pas firesc.
Cu apariția cărții, mai mulți proprietari de apartamente/imobile din Constanța și-au putut regăsi fațadele caselor în schițe sau fotografii de epocă, ceea ce le crește aprecierea și duce la renovarea lor mai apropiata de originar.

Comentariul juriului

Cartea prezintă, in premieră absolută, o etapă necunoscută din activitatea de început a arh. Horia Maicu – personalitate care a marcat arhitectura bucureșteană in deceniu 1958-1970. Este pus în evidență rolul lui Harry Goldstein / Horia Maicu la construcția modernă a Constanței anilor 1930-1940. Vilele pline de vervă, cu detalii rafinate specifice curentului Art Deco coroborate cu stilul modernist al arhitecturii clădirilor se încadrează în consensul urban cosmopolit al Constanței interbelice, fiind, totodată, o contribuție semnificativă al cunoașterea arhitecturii noastre moderniste a perioadei. Cartea, realizată de un colectiv multidisciplinar, reușește să depășească interesul strict al profesioniștilor și să se adreseze publicului larg, prezentând un bogat material documentar și fotografic, având o calitatea grafică de înaltă ținută și un ton agreabil, natural, lipsit de prețiozități . O altă dimensiune importantă a lucrării este cea a recuperării, poate indirecte, dar extrem de puternice, a situației politice, sociale și de existență cotidiană a evreilor din România. Din acest punct de vedere lucrarea are o importanță care depășește cu mult cadrul curent în care evoluează cărțile de arhitectură.