Reabilitarea patrimoniului construit. Teorie și tehnică

Comentariul autorului

Volumul sintetizează cunoștințele acumulate de autoare pe parcursul a aproape 30 de ani de predare și cercetare personală în domeniul reabilitării patrimoniului construit. Născut din dorința de a împărtăși aceste cunoștințe, volumul se adresează viitorilor arhitecți, formatorilor de viitori arhitecți, precum și profesioniștilor implicați în decizii ce privesc clădiri existente și proiecte de reabilitare.
Ca și activitatea de predare a autoarei, volumul de față urmărește întâi de toate să creeze o atitudine favorabilă reutilizării patrimoniului construit, ca alternativă rațională la demolare, în consonanță cu practicile internaționale. Totodată el furnizează cunoștințele teoretice și tehnice necesare formării specializate pentru reabilitarea fondului construit, abordând acele probleme particulare care o deosebesc de proiectarea clădirilor noi, mai cu seamă atunci când este vorba despre clădiri istorice.
Prin urmare, prima parte a volumului este dedicată aspectelor teoretice ale reabilitării, bazându-se pe experiența țărilor în care astfel de intervenții sunt de mult timp o practică obișnuită, precum și pe observații personale. A doua parte a volumului detaliază principalele probleme tehnice inerente reabilitării, concentrându-se pe degradarea clădirilor și tratamentele aferente unor patologii recurente.

Comentariul juriului

Cartea Rodicăi Crișan este rezultatul unei activități didactice universitare și de cercetare, de peste 30 de ani, un prim „tratat” dedicat reintroducerii în viața de zi cu zi și în circuitul curent funcțional al construcțiilor existente cu valori sentimentale, culturale și artistice indispensabile fenomenului de continuitate, chiar daca este vorba despre arhitectură minoră. Lucrarea este o sinteză densă a cărei valoare rezidă din claritatea structurării, cursivitatea scriiturii, calitatea și bogăția materialului fotografic și grafic, care reușesc să determine un îndemn pregnant al necesității reabilitării unui potențial patrimoniu afectiv și cultural care individualizează așezările noastre. Juriul a apreciat în mod deosebit potențialul lucrării de a ghida nu numai practica reabilitării, dar și de a furniza elementele teoretice care ar face mai clare terminologic și conceptual discuțiile între profesioniștii din România. O primă parte a cărții se referă la aspectele teoretice, de la precizarea termenilor, la enunțarea principiilor - particularizate pentru locuire și pentru construcțiile industriale și de cult – subliniind finalitatea culturală a întregului demers. Partea a doua a cărții detaliază cu mare acuratețe aspectele legate de evaluarea atentă a stării de degradare a clădirilor, premisă indispensabilă a oricărei intervenții.

Studiul este o lucrare de pionierat într-un domeniu pe cât de mediatizat, încă neaprofundat, aducând o contribuție semnificativă în lărgirea sferei de cunoaștere și înțelegere a fenomenului cultural contemporan. În toiul intenselor dezbateri politice legate de patrimoniu termenul reabilitare este folosit neglijent, și cu un înțeles prea general, prea vag, cartea având meritul de a consolida înțelegerea noțiunii de reabilitare dincolo de simpla „reparație”.