ȘURA - Laborator de experimentare și implicare civică incluzivă

Comentariul autorului

De departe cea mai mare structură laică din satale săsești, șura delimitează gospodăria pe latura opusă porții, din limită în limită, astfel încât șurile alăturate formează împreună un zid. Centrul satului este ocupat de biserica fortificată, cu incinta ei, căreia în răspunde, concentric în peisaj, zidul șurilor. În funcție de sursele de materiale locale, șurile sunt clădite integral din lemn, precum cele din Viscri; cu structura mixtă - camera animalelor din zidărie de piatră și/sau cărămidă, restul structurii din lemn; sau integral din piatră - structura verticală și închiderile cum sunt multe șuri din Archita. Zidite odinioară prin acțiuni comunitare de vecinătate, odată cu plecarea sașilor în anii ‘90 și schimbarea modului de viață (puțini oameni mai au azi animale) șurile încep să fie în pericol, lăsate în ruină sau vândute ca material de construcții.
Gospodăria din Archita, Mureș, e plasată într-o margine a satului, într-o dezvoltare mai târzie în raport cu nucleul central din jurul bisericii fortificate. Casa e construită cu fațada lungă la stradă, fiind în forma actuală o înnoire din anii ‘50 a unei case mai vechi. Nealterată însă de transformări ulterioare ridicării ei se găsea șura, prezență ce impresionează de îndată ce treci prin poarta de la stradă, apărând falnică și întrucâtva solemnă, cu acoperișul său mai înalt decât baza și cu două mari porți alăturate. Cumpărată de Fundația Mihai Eminescu Trust din Sighișoara, gospodăria a convins prin calitatea șurii de a putea găzdui o bază pentru acțiunile comunitare pe care MET le desfășoară în sat. Cu o deschidere impresionantă de 8,5 m șura are o structură duală - camera animalelor cu ziduri de piatră de gresie locala, iar celalta parte o structură constituită din patru pilaștri de cărămidă cu secțiuni hibride. A doua perche de pilaștri plasată în extrema dreaptă se termină cu spaleți ce ies din planul acoperișului indicând intenția de a extinde structura în lungime până la gardul vecinului.
Noua funcțiune, destinată interacțiunii comunitare se instalează în spațiul principal, adăugând o bucătărie în fosta cameră a animalelor. Funcțiunile anexă (spații sanitare, vestiar, spațiu tehnic) își găsesc loc într-o extensie subordonată ierarhic corpului șurii, pe latura de est, cea „neterminată”. Închiderea de lemn a acestei mici anexe transpare și la interiorul spațiului principal.
Unul din principiile de lucru a fost păstrarea liberă a verticalei impresionante a spațiului interior, coama este vizibilă din parter dar și din spațiul amenajat peste camera animalelor. Intervenția păstrează cât mai mult din substanța originară, zidăria de piatră și cărămidă este curățată și rostuită cu mortar de var în care s-a adăugat argilă, structura existentă a acoperișului (căpriori și elemente diagonale) este păstrată la vedere spre interior, cei doi stâlpi intermediari din lemn cu elementele lor (contrafișe pentru stâlpul adosat peretelui și un capitel de lemn în trepte pentru stâlpul central) sunt restaurate și repuse pe poziție.
Elementele nou adăugate folosesc și ele materiale compatibile, naturale: tâmplăria din lemn, pardoseala de cărămidă, obloanele din panouri pline de lemn ce amintesc de vechile porți ale șurii. Scara, inexistentă în astfel de construcții anexă, este tratată într-o manieră contemporană, asumat diferită, pornind de la formă, material, detalii, suprapunând un strat nou de lectură și dând o nouă dimensiune de folosire a spațiului.