Asociațiile Ivan Patzaichin – Mila 23 și Nod Makerspace, Anuala de Arhitectură București și Ordinul Arhitecților din România – Filiala București, cu susținerea Platformei de mediu pentru București, inițiată de Fundația Comunitară București și ING România, lansează apelul internațional de idei „Dâmbovița 2035”, dedicat transformării râului dintr-o diametrală rutieră gândită în anii ’80, într-un coridor verde-albastru.

Înscrie un proiect →

Au fost publicate mai jos răspunsurile la întrebările adresate de participanți (documentul Q&A), materialele video de documentare realizate în timpul vizitelor în teren, precum și versiunea actualizată a temei și a regulamentului competiției.

Video - Vizite în teren - Dâmbovița 2035

Lansarea apelului

Comunicat de presă DAD - Apelul de idei Dâmbovița 2035 (21.10.2025).pdf

Zone de studiu

Tema competiției propune realizarea unor concepte de amenajare pentru cele șase zone de studiu ale Dâmboviței, ca parte a unui demers public de conștientizare a opiniei bucureștene și naționale asupra potențialului acestui râu de a redeveni un spațiu natural și urban cu impact major pentru oraș și comunitățile sale.

Fiecare echipă sau participant va alege două sau mai multe dintre cele șase zone propuse și va dezvolta câte un concept de amenajare urbană, sintetizat și prezentat vizual printr-un set de imagini sugestive, accesibile și publicului larg.

Zona 1: Chiajna – Lacul Morii

Capătul vestic, poarta de intrare a Dâmboviței în București, legătura râului cu cel mai mare lac al orașului.

Zona este caracterizată de vegetație spontană și biodiversitate ridicată, cu potențial de dezvoltare a unui spațiu natural distinct, inclusiv a unei zone de polder. Se caută soluții care să propună o nouă relație între cursul de apă și zona de polder (zonă inundabilă, ce poate fi amenajată ca parc, zonă naturală protejată).

Zona 2: Pod Ciurel

O lucrare de infrastructură spectaculoasă, puțin utilizată rutier, înconjurată de lucrări hidrotehnice.

Se propune o intervenție îndrăzneață prin scoaterea traficului pe rampa din partea dreaptă (privind dinspre Politehnică spre lac) și mutarea lui pe două sensuri, pe rampa din partea stângă (pe partea cu Semănătoarea). Podul poate fi reconfigurat ca spațiu public sau pentru funcțiuni temporare sau permanente (muzeu, hub studențesc, grădină suspendată etc.), propunând doar soluții de mobilitate verde - o oportunitate de a conecta campusul Politehnicii cu Lacul Morii, creând un traseu pietonal verde și un spațiu de colaborare între cercetarea academică și soluțiile urbane bazate pe natură.

Zona 3: CET Grozăvești – Grădina Botanică

Teritoriu aflat la intersecția dintre infrastructura industrială și zona universitară a orașului, cu o densitate mare de centre de cercetare și educație, în proximitatea unuia dintre cele mai valoroase spații verzi din București.

Procesul de retehnologizare al CET Grozăvești eliberează aproximativ 50% din teren, permițând extinderea Grădinii Botanice spre fosta platformă industrială și spre râu. Această zonă poate deveni un nod verde și educațional, conectând spațiul natural cu viața academică și cercetarea universitară.

Zona 4: Timpuri Noi

Un nod urban și creativ în transformare, la intersecția dintre funcțiuni culturale, rezidențiale și de business.

Timpuri Noi s-a transformat într-un hub tehnologic de-a lungul Dâmboviței, cu prezența Nod Makerspace și a unor businessuri creative și inovatoare. Se caută soluții prin care să se extindă spațiul verde de lângă apă, prin reducerea la două benzi a carosabilului și eliminarea traficului de tranzit. Propunerea trebuie să transforme această zonă într-un spațiu public extins, integrat cu malurile râului și cu activitățile tehnologice și educaționale existente.

Zona 5: Parcul Natural Văcărești

Zona de legătură dintre Dâmbovița și cel mai important parc natural urban al capitalei.

Se urmărește o conectare directă între Delta Văcărești și râul Dâmbovița, având în obiectiv crearea unui sistem de zonă umedă ce aduce și soluții de management al apelor plubiale, rămânând o resursă de biodiversitate importantă pentru oraș.

Zona 6: Vitan – Popești-Leordeni

Capătul estic al Dâmboviței metropolitane, unde râul părăsește orașul și face legătura cu teritoriile din Ilfov.

Această zonă periferică oferă condițiile optime pentru un coridor ecologic, prin folosirea de infrastructuri verzi și de filtrare a apei, care ppot cupla zona urbană de zona naturală din afara orașului.

Calendar

Componența juriului

Peter Bishop

Urbanist și specialist în design urban, partener la Bishop & Williams Ltd și profesor de Design Urban la Bartlett School of Architecture (University College London, Marea Britanie)

Peter Bishop este profesor de design urban la Bartlett School of Architecture și partener al companiei Bishop & Williams Ltd.

Timp de 25 de ani a fost director de planificare urbană în patru districte centrale ale Londrei și a coordonat proiecte majore, printre care Kings Cross - unul dintre cele mai mari și mai complexe situri de regenerare urbană din Marea Britanie.

În 2006 a fost numit primul Director de Design pentru Londra, în cadrul biroului de arhitectură al Primarului capitalei, precum și director general adjunct al London Development Agency.

Între 2011 și 2018 a fost director în cadrul biroului Allies and Morrison.

Victor Dijkshoorn

Peisagist, fondator al VIC Activating Landscapes, una dintre cele mai prestigioase companii de design peisagistic din Țările de Jos

Victor Dijkshoorn este arhitect peisagist olandez și fondator al companiei VIC Activating Landscapes, una dintre cele mai reputate firme de design peisagistic din Țările de Jos. VIC-L colaborează cu designeri, arhitecți și echipe de execuție pentru dezvoltarea și implementarea unor concepte inovatoare destinate amenajărilor exterioare integrate, susținând valoarea spațiilor verzi ca element fundamental al mediului de locuire.

Viziunea la VIC este că zonele naturale și semi-naturale pot fi proiectate și gestionate ca o rețea care oferă servicii ecosistemice valoroase. Pentru sănătatea noastră: arbori și arbuști care filtrează particulele în suspensie și dioxidul de azot și vegetația ca un efect pozitiv asupra stării de spirit și a climatului interior. Verdeață inteligentă ca salvator al climei: vegetație pe acoperișuri și fațade pentru a reduce efectul de insulă de căldură urbană și pentru a colecta cantitatea mare de apă pluvială.

De la piețe și parcuri la grădini (interioare), terase pe acoperiș și alte spații publice, munca lui Victor răspunde diferitelor provocări din contexte urbane și rurale, creând soluții durabile cu valoare ridicată pentru viitor la diferite niveluri de scară. Succesul său local și internațional se bazează pe adaptarea conceptelor inovatoare la condițiile locale și pe o strânsă legătură între arhitect, client, manager de proiect și utilizator, în toate etapele de creare, implementare și gestionare a proiectelor de înverzire.

Rémy David

Responsabil de misiunea Loire, patrimoniu și peisaj în cadrul Nantes Métropole, Franța

După studii de geografie, planificare și dezvoltare urbană, cariera profesională a lui Rémy David s-a construit în trei etape:

Timp de doisprezece ani, a fost responsabil cu operațiunile de amenajare urbană pentru o companie publică locală care avea ca obiectiv dezvoltarea unor activități economice în zonele de locuințe sociale din Nantes.

În continuare, timp de alți doisprezece ani, a lucrat într-un serviciu de cercetare și urbanism al orașului Nantes, apoi al zonei metropolitane Nantes, pentru a promova includerea calității urbane în planificarea urbană obișnuită și pentru a monitoriza proiectele urbane atribuite dezvoltatorilor publici.

De aproximativ zece ani, lucrează în cadrul direcției generale a Fabrique de la ville, pe de o parte pentru a sprijini dezvoltarea inițiativelor participative de amenajare peisagistică - Planurile de peisaj și de patrimoniu - în cartierele din Nantes, iar pe de altă parte pentru a pregăti și a sprijini punerea în aplicare a 30 de angajamente în jurul râului Loire în urma primei Mari dezbateri cetățenești metropolitane privind Nantes, « Loire și noi ».

Lucrează la proiecte legate de râul Loire, în special în cadrul Schéma de Développement des Occupations et Usages du Fleuve (SDOUF) „La Loire et nous”, care își propune să sprijine și să ofere un cadru pentru proiectele care implică utilizarea malurilor și a râului în Nantes. Este consultat cu privire la problemele legate de gestionare, proiecte și restabilirea legăturii dintre orașul Nantes și râul Loire, cu accent pe dezvoltarea durabilă, utilizările ecologice și reinventarea centrului orașului în raport cu Loire.

Prof. dr. habil. arh. Tiberiu Constantin Florescu

Profesor universitar la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, președinte al Registrului Urbaniștilor din România și coordonator al Planului Urbanistic General al Municipiului București

Tiberiu Constantin Florescu este arhitect și urbanist din București, Director Executiv al biroului Too Architects, unde coordonează proiecte complexe de arhitectură și dezvoltare urbană în România și în străinătate. Activitatea sa se concentrează pe abordări sustenabile și inovatoare în arhitectură și urbanism.

Expert certificat în urbanism, a coordonat importante proiecte rezidențiale și mixte, printre care Amber Forest, primul proiect din România pre-certificat LEED Cities and Communities – o suburbie verde de 33 de hectare aflată în construcție.

Este Profesor universitar și Doctor habilitat în Urbanism la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” (acreditată RIBA), unde a fost anterior Decan al Facultății de Urbanism și Prorector pentru dezvoltare academică. În prezent este Președintele Registrului Urbaniștilor din România, autoritatea publică națională care reglementează domeniul urbanismului.

Recunoscut pe plan internațional pentru expertiza sa, a fost profesor invitat la UCL London (Bartlett School of Planning), ESA Paris-La Villette, Saint-Luc Liège, Dakar și Chișinău, precum și keynote speaker la conferințe și universități din Europa, Australia și Asia. În 2019 a fost membru al juriului RegioStars Awards al Comisiei Europene, la categoria Sustainable Growth.

A primit numeroase premii și distincții, printre care Premiul Bienalei Naționale de Arhitectură (București, 2016), Big See Architecture Award (Ljubljana, 2024) și Red Dot Award: Urban Design Concept (Singapore, 2025).

Dr. ing. Cătălin Popescu

Șef lucrări Departamentul de Inginerie Hidrotehnică, Universitatea Tehnică de Construcții București

Dr. Ing. Cătălin Popescu are o expertiză solidă în amenajări hidrotehnice, reabilitarea construcțiilor hidrotehnice și modelarea proceselor hidraulice, Cătălin Popescu a participat la numeroase proiecte de infrastructură și cercetare în domeniul hidraulic, protecției împotriva inundațiilor și interacțiunii cursurilor de apă cu mediul urban.

În activitatea academică, predă cursuri de amenajări hidrotehnice, hidroenergetice și reabilitarea construcțiilor hidrotehnice, formând generații de ingineri cu gândire integrată asupra mediului și infrastructurii.

Pe plan științific, este autor și coautor al unor lucrări internaționale pe teme ca managementul sedimentelor, siguranța barajelor, amenajari hidrotehnice si hidroenergetice.

Este activ și în comunitatea științifică ca verificator de proiecte sau expert, participant la conferințe internaționale și membru al comitetelor științifice.

Prof. dr. habil. arh. Bogdan Andrei Fezi

Profesor universitar la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, vicepreședinte al Filialei Teritoriale București a Ordinului Arhitecților din România

Bogdan Andrei Fezi este arhitect și profesor universitar în cadrul Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București.

A obținut o diplomă postuniversitară în arhitectură și urbanism la École d'Architecture de Paris-Belleville, un doctorat la Université Paris 8 și are o importantă experiență profesională de arhitectură la Paris.

Arhitect premiat în Franța și România, are atât o activitate semnificativă de proiectare, cât și o gamă largă de publicații și cercetări axate pe arhitectură și urbanism.

Din 2022, este vicepreședinte al Ordinului Arhitecților din România, Filiala Teritorială București.

Arh. Ioana Alexe

Arhitect și grafician, redactor-șef al revistei Arhitectura, publicația Uniunii Arhitecților din România

Ioana Alexe este arhitect, grafician și curator, în prezent redactor-șef al revistei Arhitectura și coordonator al unor proiecte editoriale și expoziționale ale Uniunii Arhitecților din România.

Lucrează la granița dintre arhitectură, imagine și narațiune vizuală, dezvoltând proiecte care aduc în prim-plan memoria locului, patrimoniul și noile direcții ale culturii arhitecturale.

În ultimii ani, Ioana a realizat expoziții și concepte vizuale în colaborare cu Institutul Cultural Român, Art Safari și parteneri internaționali, precum și campanii editoriale dedicate educației, orașului și recuperării istoriilor ignorate din arhitectura românească.

Interesul ei actual se îndreaptă către curatoriat interdisciplinar, storytelling urban, identitate vizuală pentru spațiul construit și formate culturale accesibile publicului larg.